Auschwitz-Birkenau, lagarele de concentrare, part 1

V-am obisnuit cu posturi despre locuri frumoase, vegetatie luxuriata si apa cristalina...asa sunt eu, imi place sa relatez si sa expun partea buna si frumoasa, sa va scriu despre locuri minunate si sa va incarc cu lucruri bune, dar azi am ales un alt tip de postare.

Ma gandesc de ceva timp, sa va scriu despre lagarele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dar va spun sincer, de fiecare data cand ma puneam la scris ma lua un fior oribil si abandonam postarea. Acum sunt hotarata sa o duc la bun sfarsit si sa va spun si voua, dragii mei, ceea ce am vazut acolo. Am vazut multe filme, documentare, am citit carti despre Holocaust, dar nimic nu s-a comparat cu sentimentul ce l-am avut cand am intrat acolo...e ceva coplesitor.

Auschwitz este cel mai mare lagar de exterminare nazist. Este situat la 60 km de Cracovia. Unul dintre motivele pentru care a fost aleasa aceasta locatie il constitue faptul ca era un nod de cale ferata foarte dezvoltat, ceea ce facilita transportl unui atat de mare de numar de evrei si alte nationalitati din intreaga Europa. In lagarul de exterminare Auschwitz II (Birkenau) au fost ucisi cel putin 1.1 milioane de evrei. Aproximativ 700000 detinuti au incercat sa evadeze de la Auschwitz, dintre care abia 300 au reusit. Pedeapsa obisnuita pentru incercarile de evedare era moartea prin infomentare. Familiile celor care reuseau sa evadeze erau uneori arestate si trimise la Auschwitz pentru a o opri alte incercari. Printre experimente facute de nazisti la Auschwitz se numarau injectarea unor substante chimice direct in ochii copiilor in incercarea de a schimba culoarea, diverse amputari de membre si alte operatii brutare. Un alt experiment monstruos a fost introducerea detinutiilor in cazane cu apa fierbinte pentru a vedea pana la ce temperatura rezista omul inainte sa moara. (sursa wikipedia).

Lagarul de la Auschwitz a fost infiintat in 20 mai 1940, primii prizonieri au fost un grup de peste 700 de prizonieri politici polonezi, ulterior capacitatea acestui lagar a ajuns la 20.000 de prizonieri.

Ma ingrozeste suferinta care prin care au trecut multi semeni de ai nostri, ii respect pe oamenii aia mai mult decat pe orice cine...nu vreau sa intru prea mult in detalii. Va postez cateva poze si va recomand sa vizitati acest lagar, pentru ca face parte din istoria noastra...este dureros si coplesitor, dar merita vazut.

Arbeit Macht Frei

Turul in acest lagar incepe din fata celebrului slogan "Arbeit Macht Frei", care anunta intrarea in acest lagar. In imediata apropriere se afla baraca SS-ului si locul unde a fost amplasata orchestara. Va dati seama, ca orchestra nu era pentru detinuti, era pusa acolo pentru a-i obliga sa bata "pas de defilare" si sa-i poata numara mai usor. Extrem de ingrozitor pentru ei...bietii erau chinuiti prin epuizare fizica, flamanzire si tortura la care erau supusi, iar apoi trebuiau sa bata "pas de defilare" pe muzica de fanfara.

Gardul de "sarma ghimpata"

Dupa ce am trecut de poarta am vazut de o parte si de alta cladiri de culoarea rosie denumite blocuri si numerotate (bloc 1, 2, 3, 10...etc). Apoi se poate observa gardul de "sarma ghimpata",  prezentat in multe filme si documentare.

Un alt loc marcant, este Culoarul de apel, locul in care fiecare dimineata se facea prezenta. Cel mai socant lucru este ca, indiferent daca persoana traia sau a decedat in timpul noptii, ea trebuia sa fie prezenta la raport. Asa ca pesoanele decedate trebuiau sa fie duse la raportul de dimineata de colegi.

Auschwitz

La intrarea in lagar prizonierul primea un numar, niste cifre, care erau tatuate pe mana pentru identificare. Tragic, dar adevarat...in lagar nu mai exista numele, exista doar numarul de identificare.

Geamantanele prizonierilor

Una din cele mai dramatice baraci este Baraca cu numarul 5, in care erau confiscate obiectele personale ale prizonieriilor...cel mai sinistru lucru pe care l-am vazut a fost parul prizonieriilor, poza pe care nu ma lasa sufletul sa o expun. 

Ochelari confiscati 

Lucrurile personale ale prizonierilor

Vesela si alte obiecte

Conditiile mizere de igiena

Hainele prizonierilor

Nici nu sunt cuvinte pentru a descrie umilinta...

Baraca cu numar 11- Baraca mortii, daca intra acolo un prizonier, cu siguranta nu mai iesea viu, pedeapsa era aplicata de un alt prizonier care nu avea de ales.
 

Karol Wojtyla, dupa ce a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, a venit in vizita la Auschwitz, s-a rugat si a sarutat podeaua de ciment de la celula 18 (din blocul 11), loc unde parintele Maximilian Kolbe si-a petrecut ultimele zile din viata, a zacut in agonie, prin infometare 2 saptamani, sacrificandu-si viata in locul altcuiva...E un loc de nedescris...

Femeile si copiii serveau ca si cobai de experienta a doctorilor SS, care aveau sediul in renumitul bloc 10. Celor ucisi li se extrageau dintii de aur iar parul lor era folosit în industrie.

Traversand aleea pe langa spanzuratoarea unde a avut loc cea mai mare executie publica, veti ajunge la camera de gazare (granulele otravitoare Zyklon B in contact cu aerul se transformau in gaz ucigator) si crematoriu...nu sunt cuptoarele originale, deoarece ele au fost distruse de nemti impreuna cu alte documente.
In  apropiere se gaseste locul unde a fost spanzurat Rudolf Höss, primul comandant al lagarului. Ma socheaza faptul ca acest "om" (daca il putem numi asa), nici in memoriile sale, nu reiese ca ar fi regretat macar o clipa ce a facut, el chiar eram mandru de realizarile sale.

Mi-a mai ramas sa va scriu despre Auschwitz-Birkenau , si sa va dau niste tips-uri, o sa va spun cum ajungem la Auschwitz, si ce mai putem vedea in zona....dar asta intr-o postare viitoare.